Ottobock 3R60 Gebrauchsanweisung Seite 131

4.3.1.3 Finalizarea cupei
După proba iniţială ancora de laminare se fixează suplimentar în patul bontului cu ajutorul şuru-
burilor cu cap rotund aplatizat şi al piuliţelor cu două orificii, apoi se supralaminează.
Armarea se realizează în continuare după cum urmează:
• Întreaga cupă se înveleşte într-un strat de tub de tricot de perlon 623T3 care se leagă circular
la capătul superior al cupei astfel ca, după aplicarea a două straturi de ţesătură din fibră de
carbon 616G12 peste braţele adaptorului 4G70, cel de-al doilea strat de tub de tricot de perlon
623T3 să aibă sub el un strat intermediar din ţesătură din fibră de carbon.
• Se repetă întărirea în trepte cu tricot circular din fibră de carbon şi sticlă 616G13 (conform
descrierii de la punctul 4.3.1.1).
• În final se aplică două straturi de tub de tricot de perlon 623T3. Procedura de laminare este
identică celei de la prima fază de laminare.
Atenţie!
Orice deviere de la indicaţiile de prelucrare şi orice înlocuire a materialelor recomandate
pentru laminarea ancorei de laminare poate avea drept consecinţă slăbirea şi chiar
ruperea adaptorului.
Atenţie!
După montaj se vor strânge şuruburile de ajustare cu ajutorul cheii dinamometrice
710D1. Moment de torsiune: 15 Nm. La finisarea protezei se vor fixa ştifturile filetate
cu Loctite 636K13.
4.3.2 Ajustarea articulaţiei de genunchi în timpul probei de mers
Pacientul obişnuit cu alt tip de proteză va constata că funcţionarea articulaţiei EBS diferă de
aceea a altor articulaţii protetice în primul rând datorită sistemului flexibil de asigurare a flexiei.
Cu ajutorul articulaţiei protetice care realizează uşor flexia, pacientul poate păşi natural, fără
riscul ca genunchiul să cedeze (fig. 3a + 3b). De aceea, el/ea trebuie să înveţe să evite în mod
conştient extensia bontului cu care a fost obişnuit/ă şi să admită flexia amortizată prin comprima-
rea tamponului din elastomer.
Trecerea la mişcarea de flexie se realizează, la fel ca şi în cazul altor sisteme de articulaţii poli-
centrice, în momentul în care greutatea este situată pe antepicior.
Proprietăţile şi funcţionarea articulaţiei sunt influenţate de aliniament, de structura labei protetice,
de caracteristicile bontului, precum şi de activitatea pacientului. În acelaşi timp, efectul de pendul
datorat greutăţii labei protetice şi lungimii gambei, reprezintă variabile suplimentare. Primele încer-
cări de păşire în timpul probei de mers trebuie făcute cu setările de bază, iar modul de funcţionare
al articulaţiei trebuie explicat pacientului.
Înainte de efectuarea oricăror modificări a setărilor din fabrică se vor lua neapărat în con-
siderare următoarelor aspecte:
• Orice modificare a intensităţii flexiei în faza ortostatică se va realiza iniţial prin corectarea poziţiei
(vezi punctul 4.3.2.1), apoi se va ajusta unitatea EBS (vezi punctul 4.3.2.2).
• La faza de elan se vor modifica mai întâi rezistenţele la flexie, apoi cele la extensie (vezi punctul
4.3.2.3).
Articulaţia de genunchi este livrată cu setările de bază adecvate primelor încercări de mers.
3R60, 3R60=ST, 3R60=KD, 3R60=HD Ottobock | 131